Opinie concurenta – constitutionalitatea actelor Senatului

April 22, 2011
By


Public aici o opinie concurenta formulata la inceputul acestui an

OPINIE CONCURENTA

Apreciez ca solutia de admitere a sesizarii de neconstitutionalitate cu privire la Hotararea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 este corecta.

Consider, insa, ca, in motivarea deciziei mentionate, ar fi fost util sa fie explicitate mai multe aspecte, atat legate de competenta Curtii Constitutionale de a controla constitutionalitatea hotararilor plenului Camerei Deputatilor, a hotararilor plenului Senatului si a hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, cat si de modalitatea de constituire si de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In acest sens, ar fi fost util, fiind prima hotarare a Curtii Constitutionale pronuntata in cadrul acestei competente, sa se faca referire la exemple din dreptul comparat. Astfel, competenta de a controla si alte acte adoptate de catre Parlament in afara legilor o regasim si in art.149 alin.(1) pct.2 din Constitutia Bulgariei. De altfel, interpretand aceasta dispozitie, in Raportul Curtii Constitutionale din Bulgaria prezentat la cel de-al XII-lea Congres al Conferintei Curtilor Constitutionale din Europa se mentioneaza, ca actele prevazute de art.149 alin.(1) pct.2 din Constitutia Bulgariei pot fi, atat acte cu caracter individual (cu privire la numirea conducerii bancii nationale, la ridicarea imunitatii primului-ministru, la constituirea comisiilor parlamentare sau unor organe de stat), cat si acte cu caracter normativ (precum regulamentul de functionare a Parlamentului sau alte regulamente cu caracter intern).

Se poate mentiona, ca si in alte state exista o reflectie permanenta asupra organismului care garanteaza independenta puterii judiciare. Astfel, in Franta, desi initial in 1946, in momentul in care Consiliul Superior al Magistraturii a devenit un organ constitutional autonom, magistratii erau minoritari in cadrul acestui organism. In 1993 s-a acordat o mai mare independenta acestui consiliu ( Michael Balandier, Le Conseil Superieur de la Magistrature Manuscris.com, 2007) . In urma reformei constitutionale din 2008, completata prin Legea organica din 22 iulie 2010, spre deosebire de celelalte state europene, magistratii sunt minoritari in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

In cele mai multe din statele europene justitiabilii au posibilitatea de a se adresa direct Consiliului Superior al Magistraturii in anumite conditii.

Printr-o Lege organica din 2007, Consiliul Superior al Magistraturii din Franta a fost mandatat sa elaboreze un cod referitor la obligatiile deontologice ale magistratilor. In iunie 2010 au fost enumerate sase principii: independenta, impartialitatea, integritatea, legalitatea, interesul pentru problemele colective, discretie si rezerva.

Este important, ca si in Romania sa se tina cont, ca in toate celelalte tari europene, de etica magistratilor, cu siguranta a celor care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii

Judecator

Profesor.univ.dr.
Iulia Antoanella Motoc

Comments are closed.

User Login